Table of Contents

The Art of Incident Response: Cele mai bune practici și exemple din lumea reală

Răspunsul la incidente este o componentă critică a posturii de securitate cibernetică a unei organizații. Un răspuns eficient la incidente poate ajuta organizațiile să minimizeze impactul incidentelor de securitate și să reducă timpul de recuperare. Institutul Național de Standarde și Tehnologie (NIST) a dezvoltat un cadru pentru răspunsul la incidente, cunoscut sub numele de NIST SP 800-61 Rev. 2. În acest articol, vom discuta cele mai bune practici pentru răspunsul la incidente conform NIST SP 800-61 Rev. 2 și vom sugera unele îmbunătățiri ale standardului.

Cele mai bune practici pentru răspunsul la incidente

NIST SP 800-61 Rev. 2 oferă un cadru pentru răspunsul la incidente care constă în patru faze: pregătire, detectare și analiză, limitare, eradicare și recuperare. În cele ce urmează sunt prezentate câteva bune practici pentru fiecare fază a procesului de răspuns la incidente:

Faza de pregătire

  • Elaborați un plan de răspuns la incidente care să prezinte rolurile și responsabilitățile echipei de răspuns la incidente, procedurile de raportare și de gestionare a incidentelor și canalele de comunicare cu părțile externe.
  • Pregătiți și instruiți echipa de răspuns la incidente cu privire la planul de răspuns la incidente, inclusiv procedurile de detectare, raportare și răspuns la incidente.
  • Elaborarea și actualizarea unei liste de active și date critice, inclusiv locația, proprietatea și nivelul de sensibilitate al acestora.

Faza de detectare și analiză

  • Monitorizați rețeaua și sistemele pentru activități suspecte și anomalii.
  • Utilizați sistemele de detectare și prevenire a intruziunilor pentru a detecta și preveni atacurile.
  • Investighează activitatea suspectă pentru a determina dacă este vorba de un incident legitim.

Faza de limitare

  • Izolați sistemele și rețelele afectate pentru a împiedica răspândirea incidentului.
  • Colectați și păstrați dovezile pentru analiză și potențiale proceduri legale.
  • Identificarea și limitarea cauzei profunde a incidentului.

Faza de eradicare și recuperare

  • Îndepărtați malware-ul sau alt cod malițios din sistemele afectate.
  • Restaurați sistemele și datele din copiile de rezervă.
  • Remediați vulnerabilitățile care au fost exploatate în cadrul incidentului.

Îmbunătățiri aduse la NIST SP 800-61 Rev. 2

Deși NIST SP 800-61 Rev. 2 oferă un cadru util pentru răspunsul la incidente, există câteva domenii în care ar putea fi îmbunătățit. În continuare sunt sugerate câteva îmbunătățiri:

1. Încorporează informații despre amenințări

În peisajul în continuă evoluție al securității cibernetice, organizațiile trebuie să fie cu un pas înaintea actorilor de amenințare. Încorporarea threat intelligence în procesele de răspuns la incidente este o strategie proactivă pentru a detecta, a răspunde și a atenua eficient incidentele de securitate.

Informațiile privind amenințările implică colectarea și analiza informațiilor despre tacticile, tehnicile și procedurile (TTP) utilizate de actorii care reprezintă amenințări. Aceste date neprețuite provin din diverse canale, inclusiv informații din surse deschise, forumuri web întunecate și furnizări comerciale de informații despre amenințări. Prin valorificarea acestor informații, organizațiile își pot consolida capacitățile de răspuns la incidente.

Unul dintre principalele beneficii ale încorporării informațiilor despre amenințări este capacitatea de a detecta și de a preveni în mod proactiv amenințările. De exemplu, în cazul în care un actor de amenințare este cunoscut pentru că folosește un anumit tip de malware sau de exploit, informațiile privind amenințările permit organizațiilor să identifice și să contracareze aceste amenințări înainte ca acestea să provoace daune. Fiind informate cu privire la indicatorii de compromitere (IOC), organizațiile pot răspunde rapid la incidentele de securitate.

Există mai multe abordări pentru integrarea informațiilor despre amenințări în procesele de răspuns la incidente. Organizațiile se pot abona la furnizori comerciali de informații despre amenințări care oferă informații în timp real despre amenințările și vulnerabilitățile cunoscute. În plus, valorificarea informațiilor din surse deschise permite organizațiilor să adune informații despre actorii care reprezintă amenințări și despre TTP-urile acestora. Pentru o abordare mai automatizată, organizațiile pot utiliza platforme de informații privind amenințările care simplifică colectarea și analiza informațiilor privind amenințările.

De exemplu, atacul cibernetic notoriu asupra rețelei electrice ucrainene din 2015 a demonstrat importanța informațiilor despre amenințări. Atacul, atribuit actorului de amenințări SandWorm, a utilizat malware personalizat care viza sistemele de control industrial (ICS). Deși SandWorm era necunoscut anterior, cercetătorii în domeniul securității cibernetice au analizat atacul și au identificat IOC-uri pentru a detecta și a atenua viitoarele atacuri ale acestui actor de amenințare.

În plus, integrarea informațiilor despre amenințări în procesele de răspuns la incidente contribuie la îmbunătățirea pe termen lung a securității cibernetice. Prin analiza și identificarea modelelor și a tendințelor, organizațiile pot identifica vulnerabilitățile din infrastructura lor de securitate și își pot fortifica apărarea în consecință.

Încorporarea informațiilor despre amenințări în procesele de răspuns la incidente permite organizațiilor să se apere în mod proactiv împotriva amenințărilor emergente, să îmbunătățească capacitățile de detectare și răspuns la incidente și să își îmbunătățească în mod continuu poziția de securitate cibernetică.

2. Subliniați importanța comunicării

Comunicarea eficientă este o componentă vitală a unei strategii de răspuns la incidente de succes. Pentru a asigura un răspuns coerent și bine coordonat, organizațiile trebuie să stabilească în prealabil canale și proceduri de comunicare, facilitând actualizările în timp util și schimbul de informații între părțile interesate.

Planul de răspuns la incidente servește drept ghid, prezentând cadrul de comunicare în timpul unui incident. Acesta desemnează persoanele responsabile pentru comunicarea cu părțile interesate atât interne, cât și externe, cum ar fi conducerea superioară, consilierul juridic, aplicarea legii și clienții. Sunt furnizate actualizări periodice și informative pentru a ține la curent părțile interesate, permițându-le să ia decizii în cunoștință de cauză și să întreprindă acțiunile corespunzătoare.

De exemplu, în cazul unui atac transomware, comunicarea eficientă joacă un rol crucial în orchestrarea eforturilor de răspuns. Comunicarea internă în cadrul echipei de răspuns la incidente asigură diseminarea de informații actualizate și alinierea la un obiectiv comun. Comunicarea externă cu conducerea superioară este vitală pentru a transmite impactul incidentului asupra organizației și pentru a furniza actualizările necesare. Colaborarea cu aplicarea legii facilitează raportarea incidentului și obținerea de îndrumări de specialitate.

În plus, planul de răspuns la incidente subliniază importanța documentării tuturor comunicărilor legate de incident. Jurnalele de apeluri telefonice, e-mailuri și alte forme de comunicare servesc drept înregistrări valoroase. În plus, deciziile luate în timpul procesului de răspuns la incidente sunt documentate, permițând transparență și responsabilitate.

Comunicarea eficientă se extinde dincolo de procesul de răspuns la incident, până la faza de analiză post-incident. Părțile interesate sunt informate cu privire la lecțiile învățate în urma incidentului și la orice îmbunătățiri planificate pentru a îmbunătăți răspunsul la incidente în viitor.

Prin prioritizarea comunicării în planul de răspuns la incidente, organizațiile promovează un mediu de colaborare în care părțile interesate sunt bine informate și implicate activ pe tot parcursul procesului de răspuns la incidente. Această abordare minimizează impactul incidentelor de securitate și reduce timpul de recuperare, asigurând o poziție de securitate mai rezistentă.

3. Furnizați îndrumări privind analiza post-incident

Analiza post-incident este o etapă crucială în ciclul de viață al răspunsului la incidente, permițând organizațiilor să învețe din incidente și să își îmbunătățească practicile de securitate. Aceasta implică o examinare cuprinzătoare a incidentului și a răspunsului, cu scopul de a identifica legerile învățate și domeniile de îmbunătățire.

Analiza post-incident ar trebui să înceapă imediat după rezolvarea incidentului. echipa de răspuns la incidente colectează datele relevante și documentează cu sârguință incidentul și răspunsul la acesta. Acest lucru include crearea unei cronologii detaliate a evenimentelor, capturarea acțiunilor întreprinse pe parcursul răspunsului și păstrarea tuturor comunicărilor legate de incident.

Odată ce datele inițiale au fost colectate, echipa de răspuns la incidente procedează la o analiză a cauzei de bază pentru a determina cauza care a stat la baza incidentului. Aceasta implică revizuirea logurilor, examinarea configurațiilor de sistem și efectuarea de evaluări ale vulnerabilităților. Analiza cauzelor profunde descoperă orice lacune sau deficiențe în procesul de răspuns la incidente, deschizând calea pentru recomandări și îmbunătățiri.

Ulterior, echipa de răspuns la incidente întocmește un raport post-incident care rezumă incidentul, prezintă acțiunile de răspuns întreprinse, identifică cauza principală și oferă recomandări de îmbunătățire. Raportul ar trebui să fie împărtășit cu conducerea superioară, cu echipa de răspuns la incidente și cu alte părți interesate relevante pentru a facilita învățarea organizațională.

Un exemplu notabil al importanței analizei post-incident este Criza de date Equifax din 2017. În urma breșei, Equifax a efectuat o analiză aprofundată pentru a identifica lecțiile învățate și domeniile de îmbunătățire. Analiza a evidențiat necesitatea unor procese îmbunătățite de management al patch-urilor și a unor canale de comunicare îmbunătățite în timpul incidentelor.

Pentru a ajuta organizațiile în eforturile lor de analiză post-incident, NIST SP 800-61 Rev. 2 oferă îndrumări valoroase. Aceasta oferă cele mai bune practici pentru efectuarea unei analize amănunțite, inclusiv identificarea cauzei principale, documentarea incidentului și a răspunsului și formularea de recomandări pentru îmbunătățire. Urmând aceste îndrumări, organizațiile își pot îmbunătăți continuu procesele de răspuns la incidente de-a lungul timpului.

Efectuarea unei analize cuprinzătoare post-incident este un pas esențial în construirea rezilienței și îmbunătățirea capacităților de răspuns la incidente. Aceasta permite organizațiilor să învețe din incidente, să abordeze punctele slabe și să își perfecționeze poziția de securitate pentru incidente viitoare.

Exemple din lumea reală de răspuns la incidente

1. Încălcarea securității datelor Equifax

În 2017, Equifax a suferit o încălcare masivă a securității datelor care a afectat peste 143 de milioane de clienți. Incidentul a fost cauzat de o vulnerabilitate în sistemele IT ale companiei. Planul de răspuns la incidente al Equifax a fost inadecvat, iar compania nu a detectat breșa timp de mai multe luni. Încălcarea a fost cauzată de o vulnerabilitate a unui pachet software open-source utilizat de Equifax.

Odată ce a fost detectată încălcarea, Equifax a luat măsuri pentru a limita și a atenua incidentul. Compania a dezactivat sistemele afectate și a angajat o firmă terță de investigații criminalistice pentru a efectua o investigație. Ancheta a constatat că încălcarea a fost cauzată de faptul că nu s-a reușit să se remedieze o vulnerabilitate cunoscută a pachetului software open-source.

Equifax a luat măsuri de remediere și de recuperare în urma incidentului prin implementarea de noi controale de securitate, prin oferirea de servicii gratuite de monitorizare a creditelor pentru clienții afectați și prin plata a milioane de dolari sub formă de despăgubiri și amenzi.

2. Atacul Ransomware NotPetya

În 2017, atacul ransomware NotPetya a afectat companii din întreaga lume, provocând pagube de miliarde de dolari. Atacul a fost răspândit printr-o actualizare de software pentru un pachet software de contabilitate popular. Atacul a folosit o combinație de vulnerabilități cunoscute și malware personalizat pentru a se propaga prin rețele și a cripta date.

Organizațiile care aveau planuri eficiente de răspuns la incidente au reușit să identifice și să limiteze rapid atacul. De exemplu, gigantul maritim Maersk a reușit să izoleze sistemele infectate și să restabilească operațiunile în câteva zile. Cu toate acestea, multe organizații nu au fost pregătite și au suferit daune semnificative în urma atacului.

3. Atacul lanțului de aprovizionare SolarWinds

În 2020, un atac asupra lanțului de aprovizionare al SolarWinds, un furnizor de software, a afectat mai multe agenții guvernamentale și organizații private. Atacul a fost efectuat de un grup sponsorizat de un stat care a inserat malware într-o actualizare de software pentru produsul Orion al SolarWinds.

Organizațiile care aveau planuri eficiente de răspuns la incidente au reușit să identifice și să limiteze rapid atacul. De exemplu, Agenția de securitate cibernetică și de securitate a infrastructurii (CISA) din cadrul Departamentului pentru Securitate Internă a emis o directivă de urgență prin care a dat instrucțiuni agențiilor federale să deconecteze produsele SolarWinds Orion afectate. Organizațiile private au luat, de asemenea, măsuri pentru a identifica și elimina sistemele afectate.

4. Atac Ransomware la Colonial Pipeline

În mai 2021, Colonial Pipeline, un important operator de conducte de combustibil din Statele Unite, a suferit un atac ransomware care a provocat o închidere temporară a conductei sale. Atacul a fost efectuat de un grup de infractori cibernetici cunoscut sub numele de DarkSide.

Planul de răspuns la incidente al Colonial Pipeline a permis companiei să identifice și să limiteze rapid atacul. Compania și-a închis conducta ca măsură de precauție și a angajat o firmă terță de investigații criminalistice pentru a efectua o investigație. De asemenea, compania a comunicat cu agențiile federale și cu alte părți interesate pentru a coordona răspunsul.

5. Vulnerabilitatea Microsoft Exchange Server

La începutul anului 2021, mai multe vulnerabilități de tip zero-day au fost descoperite în Microsoft Exchange Server, o platformă populară de e-mail și colaborare. Vulnerabilitățile au permis atacatorilor să acceseze și să fure date sensibile din sistemele afectate.

Organizațiile care au avut planuri eficiente de răspuns la incidente au putut identifica și remedia rapid vulnerabilitățile. Microsoft a emis patch-uri pentru vulnerabilități, iar organizațiile au fost sfătuite să aplice patch-urile imediat. Cu toate acestea, multe organizații au întârziat să își plaseze patch-uri pe sistemele lor, lăsându-le vulnerabile la atac.

Concluzie

Exemplele din lumea reală de răspuns la incidente demonstrează importanța unei planificări și pregătiri eficiente a răspunsului la incidente. Urmând cele mai bune practici și **îmbunătățind continuu procesele de răspuns la incidente, organizațiile pot fi mai bine pregătite să răspundă la incidente de securitate și să-și protejeze activele și datele. Incidentele discutate în acest articol, inclusiv **violarea securității datelor de către Equifax, atacul ransomware NotPetya, atacul lanțului de aprovizionare SolarWinds, atacul ransomware Colonial Pipeline și vulnerabilitatea Microsoft Exchange Server, evidențiază natura în evoluție a amenințărilor la adresa securității cibernetice și importanța menținerii unei strategii proactive și eficiente de răspuns la incidente.